Categorie: Frumusetea Universala (Page 2 of 4)

La 180 de grade de divinitate, doar un diavol este

demon-angel-loveDintre noi doi,

În unul se ascunde un diavol,

Poate chiar în amândoi

Tu ai decis scurt şi la obiect,

Iubirea divină trebuie să moară.

Ce adevăr sinistru se ascunde în aceste fapte şi încă nu-l văd ?

De ce doare atât de mult,

Iar tu, cu doar indiferenţă priveşti ?

Când stupidul ţi se transformă în cruntă durere,

Care e logica şi care îmi este oare, răspunsul ?

Lucifer-Adam

La 180 de grade de divinitate,

Doar un diavol este.

Ce blestem îţi ascund ochii,

Şi ce rol am eu ?

Cu tăcerea îmi frigi inima şi pielea,

Duritatea neştiută îţi este plăcerea.

Femeia înger şi diavolSă-ţi ajute Dumnezeu,

O viaţă-ntreagă să te ascunzi

Să nu-ţi fiu eu,

Capătul din al tău şi poate şi-al meu,

Blestem.

Stupid se scutură şi florile.

De ce iubirile nu ar avea aceeaşi soartă ?

Doar mie îmi este prea greu,

Să accept finalul … florilor.

În inima mea şi pe pământul tău, din rai vom face iad

2=1?

Raiul a fost şi e dureros, acum a rămas, doar iadul.

Minus cu plus, ar trebui să dea un zero şi echilibrul.

Când unu şi cu unu, împreună şi magic fac sublimul,

Doi minus unu ar fi cea mai mare eroare şi blestemul.

Într-o inimă sfâşiată de om se întâmplă totul,

Trădarea de Iudă, îţi este cenuşa şi infernul.

Din darurile divine, ai ales doar trupul şi jocul cu dracii.

Când aleasă ai fost să vezi, tu banal, ţi-ai întors ochii.

Eu şi tu, am fost doar unul, am descoperit fructul oprit.

Pomul interzis, ne-a fost destin, la umbra lui ne-am iubit.

1+1=un fruct

Ultima mea provocare

curcubeu-de-foc

Îmi tremură carnea pe oase, ochii şi inima mă dor cel mai tare.

De oameni fără suflet, mi-e soarta făcută, e ultima mea provocare.

Când ochii mei vor privi spre cer şi vor striga odată, numele tău,

O mie de ani, el va rămâne scris, pe bolta divină ca un curcubeu.

Pădurea cu frunze, de foc se aprinde, întregul pământ îl cuprinde.

Uităm de zeul soare, iar lumea nu-l vede, nici când piatra, deja arde.

Soarele aprins

Turbat de tăcere, urlu şi strig. Tu unde eşti ?

Doar urletul de lup mă inspiră

Ai spus mândră, că niciunul, ca mine nu te-a iubit.

Am simţit, că din dorinţa ta, de trup, pot face vin şi mult.

Te-am întrebat iubito,

Cât de adânc, în trup şi suflet, să te las să-mi intri ?

Ai spus că liber sunt, total şi unul în altul, să ne împlinim.

Ţi-a plăcut, să fii cu mine, adorată şi divinizată,

Iar acum, departe şi devreme, iarăşi eşti slăvită.

Eşti în mine cu totul, iubire şi cancer de oase.

Să te scot aş vrea, încerc, dar doare prea tare.

Tu ai tăcut, dar eu cu tine, în suflet am rămas.

Te smulg bucată cu bucată, inima mi-am distrus.

Cu bucăţile rupte din mine, ce să fac?

Le-aş clăti de sânge, să le pun la loc.

Wolves and Women

Femeia din tine când iubeşte,

Vrea totul de la un bărbat.

Nu e loc de doi, într-un jug de boi.

Nu ai milă de niciunul dintre noi,

Tăcerea ta îmi este blestem,

Tot ce-a fost frumos vreodată, este acum noroi.

Dogs runs if can Wolves not runs

Când şi de ce ai minţit, este doar problema ta.

Eu aştept să mi se răspundă la întrebarea mea.

Planeta nu are butoane, pe care tu apeşi şi furtuna s-o opreşti.

Voi fi văzduh şi vânt, turbat de tăcere, urlu şi strig, tu unde eşti?

I was a wolf ande she my moon

Care ţi-i masca preferată, amintire pentru mine ?

Lumea, noi doi am vrut să schimbăm şi pentru tine şi foc i-aş da.

Să ardă trădarea şi minciuna, dacă măcar un adevăr, n-ar exista.

Care ţi-i masca preferată, din minte şi trup, amintire pentru mine ?

Cea din inima mea prostească, sau vorba cea dură, ultima trădare?

Crezut-am eu, că tu-mi eşti sufletul pereche şi iubirea divină.

Dacă eşti surdă şi nesimţită, nu-ţi va fi pricină, să fii povestită.

astupat-urechile-femeie

Sirenă, divină la trup şi fără suflet …

Sunt trist şi dezamăgit profund, de oameni cu nume.

Chiar şi tu iubire, ai lăsat cerul, pentru această lume.

Te voi căuta oriunde şi o mie de vieţi, de acum încolo,

Doar ochii ce-au ştiut vrăji, odată să-ţi mai văd, iubito.

Dacă vreodată te voi uita, înseamnă că te-a iertat Dumnezeu,

Preacurvia de pe pământul unde minţi nu are şi acordul meu.

Oceanul lumii este al tău, şi-ţi oferă putere, prin iluzii de tăcere.

Marea Neagră este a mea şi va vărsa spre el, valuri de cuvinte.

sirena_cu cranii împrejur

Când ochi nu ai, degeaba Biblia citeşti.

Provocat de cer, omul cu mintea plină de reguli,

Cugetă şi deliberează, că ai slujit la doi stăpâni.

Trezit cu patul plin de daruri, de la împăraţi lăsate,

El stăpânul de altădată, ce-a furat nu mai împarte.

Cezar scrie Ea cu El ascuns în spate

Pe cine, de tine să-ntreb ?

Am trecut un timp, unul pe lângă celălalt,

Nu ştiam de ce, dar tu erai ce-am căutat.

Mi-ai cerut, doar trupul într-o îmbrăţişare,

Suflet la picioare ai avut şi chiar divinizare.

Am greşit stupid ca orice îndrăgostit

Pentru tăcere şi iad, fusesem sortit.

Mintea nu va înţelege vreodată, cum şi de ce ?

Inima în două se rupe, iar durerea nu-mi trece.

Pe orice bărbat, de mine o să-ntreb,

Spre ce soartă sau destin mă-ndrept?

Pe orice femeie, de tine o să-ntreb.

Ce mi-ai făcut de nu pot să mai cred?

Pe orice om, de stupid am să-ntreb.

Cum se poate trece, din rai spre iad?

Pe Dumnezeu îl rog şi tot de tine întreb.

Cum să înghit tăcerea, după cer şi verb?

Pe cel de tine ales, am să caut să-l găsesc,

Pentru ochii tăi verzi şi al lui răspuns trăiesc.

Ai găsit răspunsurile Viaţa schimbă întrebările

De iubirea noastră sunt uimit.

Frumuseţea interioară deschide tot cerul

 

 

 

 

 

Am trăit magic, cel mai frumos vis,

Am văzut lumina şi cerul deschis.

În noapte şi zori, vibraţii înalte simţeam,

Oftând şi suspinând, sufletul ţi-auzeam.

Întrebări şi răspunsuri la mine ai căutat,

Ţi-am spus tot ce ştiu despre un bărbat.

Mi-ai fost iubire, sentiment şi alinare,

Să te întâlnesc a fost binecuvântare.

Nu te vedeam, nu te aveam,

Pur şi sublim, noi ne iubeam.

Te-am iubit şi iar te-am iubit,

De iubirea noastră sunt uimit.

Despre viaţă, ţi-am citat, din Cioran şi Osho,

Ce citisem despre doi, am trăit cu tine, iubito.

Tot ce vreodată am căutat,   Când-iubeşti-eşti-cel-mai-fericit-om-din-lume-cel-mai-trist-lucru-este-să-suferi-din-iubire-570x350

Doar la tine-n braţe am aflat.

Iarnă şi Brutus, tăcere de plumb

De eşti tu un Brutus, nu ţi-s Cezar eu !

Nori spumă Munte Colţ de soare

A nins în decembrie cu plumb şi cenuşă,

Nu vroiam o astfel de zăpadă, gri şi tăcută.

Anul ăsta, iarna nu e grea, la fel ca soarta mea.

Încă tace primăvara şi nu mi-ascultă rugămintea.

Tu ce faci amice ? Cum îţi este iarna ?

Învelit în pături calde, de la mine furate.

brutus-himtooRidică-te băiete, ridică-te şi înţelege,

Deschide-ţi mintea şi pricepe

Stupid am dat de tine şi naiv,

Nu eşti deloc, un om prea guraliv.

De te ridici şi cer vei respira,

Linişte şi pace, poate vom avea.

De te duci în jos, nu te voi lăsa,

Voi coborî şi eu, spre gelozia ta.

Să mă priveşti în ochi, şi abia atunci să taci,

Sau să vorbeşti, la naiba, cuvinte româneşti.

Îţi voi spune, încă odată, ce ochii ţi-au văzut.

Prea norocos ai fost şi prea mult crezut.

De eşti tu un Brutus, nu ţi-s Cezar eu,

Pumnalul şi neputinţa nu te fac un zeu.

Trandafirul galben

Trandafirul galben s-a prins în grădina mea.

Zace îngheţat şi trist, sub un covor de nea.

Soarele va lumina iar, peste brazdele negre,

Curtea se va umple de ghiocei şi lăcrămioare.

Page 2 of 4

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén