maestru-discipolUn discipol îşi întreabă maestrul:

– Unde şi cum voi găsi fericirea şi împlinirea sufletului ?

– Simplu, te-ai născut la o margine de deşert, trebuie doar, să cauţi izvorul cu apa vieţii.

Odată ce ai băut din acel izvor, vei fi fericit şi înţelept.

in-desert1   Tânărul discipol porni la drum.

   După multe furtuni de nisip, prin arşiţa soarelui şi zeci de ani de căutări, când speranţă nu mai avea, descoperi izvorul cu apa cea vie.

Căutătorul sorbi cu sete şi nesaţ apa fericirii, descoperită dincolo de deşert, într-o pădure de frunze.

   Două zile şi două nopţi, omul nostru se desfăta la izvorul, în care acum se scălda şi se încânta. Fericirea era în el, iar lumea i se părea divină, trupul întinerise precum iarba pădurii, ce tocmai îl îmbrăţişa cu muguri şi flori.

izvorul_din_padure   După doua săptămâni, omul se confunda deja cu apa şi pădurea, dar se gândi să se întoarcă la maestrul său, să-i spună, că a reuşit.

   Fericit şi împlinit, omul divin întinerit, parcurse deşertul, cu mult mai repede, ca la venire.

Îşi găsi maestrul, în satul în care-l lăsase. I se plecă în genunchi şi-i mulţumi fierbinte, trei zile şi trei nopţi vorbiră despre fericitul izvor.

   În ultima noapte, discipolul se trezi din somn, cu o sete puternică şi gâtul uscat, avea ochii pierduţi şi mintea neclară. Atât de mult suferea, că maestrul i-a simţit deznădejdea. – Ce ai fiule, ce ai visat ?

Lacrimi pentru iubirea care a plecat pictura ulei pe panza - Tears for a lost love oil on canvas paintingOmul îmbătrânit deodată, plângea şi suspina:

– Maestre, mi-e sete iar, de ce sunt oare, blestemat ?

   Înţeleptul timpului îşi cuprinse nefericitul prieten, în braţe şi-i spuse cu glas stins:

– Băiete, ai băut destul probabil, din apa divină a vieţii, dar aceasta, se pare, nu ţi-a rămas, pentru veşnicie în suflet şi-n oase.

Descurajat şi îndurerat de soarta nedreaptă, obositul căutător întreabă:

– Şi acum, ce este de făcut maestre ?

– Nimic, băiete, vei lua drumul de la început, în următoarea ta viaţă.

Comentarii